Pariul nostru vine dintr-un motiv simplu. In urmatorii 3 ani vom auzi tot mai mult despre Brazilia prin prisma Campionatului Mondial de Fotabl din 2014 si a Jocurilor Olimpice din 2016, doua dintre cele mai importante competitii sportive, care vor aduce Brazilia pe scena mondiala. Si pe langa Pelé, samba, bosa nova si Gisele Bündchen punem pariu ca in urmatorul deceniu vom vorbi tot mai mult despre aromele puternice ale calduroasei Brazilii si influentele portugheze, africane si chiar japoneze ale felurilor de mancare gatite la Rio.

O Cenusareasa intre mari bucatarii

Inconjurata de Argentia cu vinurile sale bune si fripturile de vita perfecte, de Columbia si cocktailurile ei celebre, de Bolivia si Peru care isi promoveaza quinoa, Brazilia a ramas intr-un con de umbra in privinta bucatariei traditionale. E putin cunoscuta si apreciata in ciuda unor preparate delicioase, cum este feijoada – o revelatie a simturilor prin gusturile placute de carne si fasole, servite langa orez fiert.

Bucataria Braziliana merita mai mult decat un loc ascuns printre cartile de bucate. Se lauda cu ingrediente unice: cassava (tuberculul unei plante asemanator cu cartofii), guarana (fructul devenit vedeta la nivel mondial in bauturile energizante), açaí (un fruct bogat in fier folosit in deserturi si garnituri pentru peste), tapioca (celebra faina de manioc), cupuaçu (regele fructelor, aromat si dulce, de marimea unui pepene), cocos (folosit pana si in supe), codul sarat si uscat (bacalhau) si fasole (in toate formele si culorile).

Bunatati regionale

Ca si in alte tari ce se intind pe teritorii mari, si Brazilia si-a desavarsit bucatariile regionale, influentate de colonisti, de sclavii africani sau de curentul bucatariilor asiatice.

Nordul cu influente portugheze se bazeaza pe orez, fasole, faina de manioc, peste si care rosie. Aici vei gasi o supa numita Tacacá, facuta cu creveti uscati, ardei, jambu (planta aromatica braziliana) si Vatapá – un amestec condimentat facut din paine, creveti, ardei rosu, ghimbir, arahide, lapte de cocos, ulei de palmier si ceapa.

Sudul cu influente italiene si germane are in meniu si lasagna, dar si feluri cu carne. Barreado este unul dintre preparatele populare in zona. Este o tocanita fiarta la foc mic pana la 18 ore, servita langa orez si banane prajite.

Clima arida din nord-estul Braziliei si-a pus amprenta si in bucatarie. Carnurile uscate, orezul, faina de manioc si malaiul sunt principalele ingredinete in timp ce in zonele de coasta se simte influenta marii. De fapt, una dintre mancarurile braziliene autentice se gateste in aceasta zona de peste 300 de ani. Este vorba de o tocana numita moqueca, facuta din peste, cu arome de ustuori, ceapa, ulei de masline, ardei si rosii, gatita la foc mic, fara sa se adauge lichide suplimentare.

Sud-estul Braziliei este una dintre zonele cele mai vizitate si mai intens populate. Este inima industriala a tarii si se simt puternic influentele moderne ale bucatariilor lumii. In Rio De Janeiro vei gasi mereu fasole neagra, in timp ce in Sao Paulo sunt gatite soiurile de fasole rosie si alba. Aici feijoada este cel mai cerut fel de mancare, sau poti comanda doar o combiantie de orez cu fasole (arroz-feijao).

Bauturi pentru o samba fierbinte

In fiecare an, milioane de oameni merg la Rio de Janeiro pentru celebru carnaval si pentru parada scolilor de samba. E un numar impresionant de turisti pe care metropola braziliana ii incanta in fiecare an cu celebrul cocktail Caipirinha. Nu este, insa, bautura nationala asa cum ai putea crede. Un lichior tare si dulce, numit cachaça este mandria Braziliei. Este la fel de puternic ca romul si este facut din suc trestie de zahar, fermentat si distilat. Este ingredientul principal din cocktailul Caipirinha, in combinatie cu zahar si lime.

Se spune ca acest cocktail a fost inventat in 1918, la Sao Paulo, iar reteta pe care o stim azi are la baza o bautura populara cu lamaie, usturoi si miere indicata pacientilor cu gripa. Si cum era ceva obisnuit sa adaugi putin alcool in orice remediu facut in casa, nu e greu de crezut ca in leacul babesc era adaugat din cand in cand si cachaça. Pana intr-o zi in care cineva a deci sa scape de miere si ustuori si sa adauge zahar.