“Am crescut in Brooklyn si am lucrat la Xerox mai multi ani, dar nu am simtit ca ma potrivesc unui mediu de lucru atat de bine structurat. De la Xerox, am plecat la o companie suedeza care tocmai venise in Statele Unite si aveau, printre clienti, magazinul Starbucks”, a povestit Howard Schultz pentru Businessweek.
El a crezut de la bun inceput in potentialul cafenelei si, la varsta de 29 de ani, a devenit directorul pe operatiuni de retail si marketing Starbucks. Pe atunci, magazinul era situat intr-o piata din Brooklyn si se baza mai mult pe boabele de cafea vandute clientilor pentru acasa.
Desi existau planuri de extindere, nici el si nici proprietarii cafenelei nu si-au dat seama de potentialul industriei cafelei pana nu a fost intr-o vacanta in Italia.
“La un an dupa ce am inceput sa lucrez pentru Starbucks, am plecat in Italia. Am ramas surprins cum in orice orasel, nu puteai sa mergi prea mult fara sa dai de un coffee bar si de o comunitate care se strangea in jurul unui espresso. Atunci am inteles ca magazinul Starbucks trebuie sa creeze o comunitate. “
Experienta in Italia a fost pentru el una esentiala. Howard Schultz s-a intors cu noi retete de cafea si idei care nu au fost insa pe gustul proprietarilor afacerii. Asa ca si-a dat demisia, cu gandul sa-si deschida propriul lant de cafenele italiene.
La scurt timp insa, fondatorii Starbucks au intrat intr-un impas financiar si au venit la el sa-i vanda compania. In august 1987, el a devenit CEO-ul Starbucks si l-a transformat in ceea ce este acum: de la 6 magazine cate erau la inceput, exista mai mult de 14.000 de cafenele in America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, America Latina si Coasta Pacifica.
“In anii 70, oamenii beau o cafea foarte proasta, in special cafea instant”, si-a amintit el. “Am contribuit la construirea unei industrii care nu exista pe atunci”, mentionand ca marea sa provocare la inceput de drum a fost sa educe americanii care, pe atunci, nici nu stiau ce e un “latte”.