Prima impresie te duce cu gandul la pandispanul traditional cu visine. Clafoutis e mai mult de atat. A aparut in regiunea Limousin, unde ciresele sunt din abundenta, si initial era considerat un preparat pentru mesele de la tara, nedemn de marile restaurante. Acum il gasesti in aproape orice meniu, in cofetarii si patiserii din toata Franta, avand drept ingredient principal fructele regiunii respective.
Numele sau vine din occitana (n.r. limba vorbita in sudul Frantei) de la cuvantul clafir, care inseamna a umple. Iar asta spune multe despre cum se face acest desert. Ciresele, visinele sau alte fructe se pun intr-un strat uniform la baza unui vas de copt uns, care apoi se umple cu un aluat sau amestec asemanator cu cel folosit pentru clatite.
Traditionalistii cred ca un clafoutis nu poate sa fie decat cu cirese, dar cei mai indrazneti i-ar pune si mere, pere, afine, mure si alte fructe de padure. Daca te-am lamurit pe scurt cum sta treaba cu un clafoutis, poate ii vei da o sansa si il vei testa.
Cu sau fara samburi?
Reteta originala spune ca vei folosi cirese sau visine cu samburi cu tot si ne-am convins de asta si din Larrouse in care se explica de ce samburii sunt pretuiti. Acestia au o aroma care se infuzeaza in aluat pe masura ce acesta se incalzeste in cuptor. Totusi, marii bucatari, precum Julia Child sau Michel Roux Jr. nu ii mentioneaza in retete si nici nu credem ca cineva isi doreste sa isi faca griji pentru dantura atunci cand mananca un desert.
Aluatul este o combinatie delicioasa de ou, faina, zahar si lapte. In timp ce unele retete adauga si praf de copt sau alti agenti de crestere, altele adauga si unt. Important este sa incorporeze in el, pe masura ce se coace, fructele, imbracandu-le intr-un strat pufos.In functie de cat de mult lapte sau cat de multa faina cere reteta vei obitine un blat mai apropiat de pandispan sau unul mai apropiat de un crème brulee.
Cel mai bun clafoutis cu visine
- 500g visine
- 75g zahar
- 3 linguri Kirsch sau alt brandy
- 20g unt topit (si ceva in plus pentru uns vasul)
- 2 linguri zahar demerara
- 50g faina
- un praf de sare
- 2 oua batute
- 270ml lapte
- esenta de migdale
- coaja rasa de la ½ lamaie
Spala si curata visinele de samburi. Adauga 2 linguri de zahar si Kirsh, amesteca bine si lasa visinele la macerat timp de 2 ore.
Incinge cuptorul la 180C. Unge un vas ceramic de copt cu unt. Vasul nu trebuie sa fie foarte inalt, dar trebuie sa fie suficient de mare incat sa poti pune in el, intr-un strat subtire si uniform, toate visinele. Presara zaharul demerara si lasa vasul deoparte.
Cerne faina intr-un bol, adauga un praf de sare si restul de zahar. Incorporeaza ouale batute, apoi laptele si untul topit. Pune si cateva picaturi de esenta de migdale si coaja de lamaie. Adauga visinele si zeama ramasa de la macerat.
Toarna totul in vasul pregatit, asezand visinele uniform, si pune la copt timp de 30 de minute pana cand aluatul incepe sa se inchege pe margini, dar mijlocul pare inca usor lichid.
Serveste clafoutis-ul caldut (nu fierbinte) pudrat cu zahar.